Epaminonda's Blog.....: MERTOLA

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea portugheză MERTOLA,

regiunea ALENTEJA, câteva trimiteri poștale imprimate,

vederi generale și o medalie locală.

Biserica

Castelul și Biserica

Castelul

Arhitectură locală

Vederi generale

Trimiteri poștale

Medalie locală

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Brigada 81 Mecanizată - România

Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan” este o mare unitate militară a Forțelor Terestre ale Armatei Române înființată la data de 1 martie 1995, și dislocată în garnizoana Bistrița, județul Bistrița Năsăud. Unitatea este subordonată Diviziei 4 Infanterie “Gemina” cu comandamentul în Cluj. Comandamentul Bg.81 Mecanizate, până în anul 2000 a fost la Dej, apoi la Bistrița. Brigada a devenit complet operațională în aprilie 2002. Brigada 81 Mecanizată "General Grigore Bălan" are în structură următoarele unități militare; Batalionul 811 Infanterie "Dragonii Transilvaniei" - Dej, Batalionului 812 Infanterie "Șoimii Carpaților" - Bistrița, Batalionul 814 Tancuri "Mihai Vodă" - Turda, Batalionul 817 Artilerie “Petru Rareș” - Prundu Bârgăului, Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” - Turda și Batalionul 405 Suport Logistic “Năsăud” - Bistrița. Brigada 81 Mecanizată a preluat tradițiile de luptă ale Regimentului 81 Infanterie al Comandamentului General Teritorial Sibiu care a luat ființă la 29 ianuarie 1919, în garnizoana la Dej. Regimentul 81 Infanterie a fost înlocuit, în 1968, cu Regimentul 223 Mecanizat.

Insigna - 81 (Brigada 81 Mecanizată)

Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” a fost înfiinţată în garnizoana Dej, la data de 01 martie 1995, prin reorganizarea Regimentului 223 Mecanizat şi a Divizionului 55 Artilerie Antiaeriană. Începând cu data de 04 ianuarie 2001, comandamentul brigăzii s-a redislocat în garnizoana Bistrița. Încă de la început, iar evoluția ulterioară a structurii a confirmat în totalitate acest lucru, Brigăzii 81 Mecanizate i-au fost repartizate roluri importante în istoria foarte recentă a instituției militare naționale. Generalul de brigadă Ioan Ciupei (comandant al marii unități în perioada 2001 – 2003), vorbea despre unitatea pe care o comanda că reprezenta „vârful de lance a Armatei României”. În acest sens, putem aminti că, începând cu data de 01 martie 1997, brigada mecanizată, o marcă în județele Bistrița-Năsăud și Cluj, a fost nominalizată ca parte componentă a Forţei de Reacţie Rapidă a Armatei României. Câțiva ani mai târziu, un alt comandant al acestei brigăzi, generalul de brigadă Dan-Florin Grecu (comandant al marii unități în perioada 2010 – 2014) definea structura pe care o comanda ca fiind „etalon în domeniul integrării, fiind prima mare unitate terestră care a realizat interoperabilitatea operaţională cu structuri similare din state membre NATO".În structura Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, brigada reprezintă una dintre marile unități luptătoare cu pondere importantă în economia forțelor proprii. În prezent, Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” are în compunere batalioane de infanterie, artilerie, tancuri, apărare antiaeriană și sprijin logistic și subunități de brigadă de cercetare, comunicații și informatică, geniu, apărare CBRN (chimică, bacteorologică, radiologică și nucleară), EOD (explosive ordnance disposal) și sprijin logistic. Face parte din pachetul de forţe dislocabile, în afara pachetului de forţe oferit NATO, participând la îndeplinirea obiectivelor generale ale Armatei României și ale Forțelor Terestre, executând întreaga gamă de misiuni, astfel: este Defilarea militarilor Bg. 81 Mc. (Dej, 1995) (X.01.01) Defilarea militarilor brigăzii, sub comanda gl.b. Dan-Florin Grecu (2014) (Cod X.01.03) Șeful SMFT, gl.mr. Nicolae-Ionel Ciucă decorează Drapelul de Luptă al Bg.81 Mc. (2014) (X.01.02) destinată apărării naţionale; participă la apărarea colectivă, în condiţiile înlocuirii sau rotirii marilor unităţi şi unităţilor din forţele dislocabile NATO şi UE; participă cu forţe şi mijloace la iniţiative de cooperare regională, în operaţii duse în cadrul coaliţiilor şi în operaţii de răspuns la criză; participă la sprijinul autorităţilor locale, potrivit responsabilităţilor ce revin Ministerului Apărării Naţionale. De la înfiinţare, marea unitate a fost nominalizată pentru îndeplinirea misiunilor de menţinere a păcii şi umanitare şi pentru participarea la exerciţii comune în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Ulterior, odată cu evoluţia si schimbarea factorilor geopolitici, Brigada 81 Mecanizată a participat, alături de celelalte structuri ale Armatei României, la misiuni de stabilitate şi reconstrucţie, de luptă împotriva terorismului, precum şi la exerciţii comune în cadrul NATO.

Ion I.C.Brătianu 1864 - 1927

Prin noi înșine, în Europa!

125 ani 2000 - Partidul Național Liberal

Ion I. C. Brătianu (născut la data de 20 august 1864 în satul Florican (astăzi orașul Ștefănești, județul Argeș) și decedat la data de 24 noiembrie 1927 în București) a fost inginer, mare om politic român, președinte al Partidului Național Liberal și membru de onoare al Academiei Române, începând din anul 1923. El a fost de 5 ori Prim-ministrul al României - mai mult decât oricine altcineva, de 3 ori Ministru de Interne, de 2 ori Ministru al Apărării Naționale și de 2 ori Ministru al Afacerilor Externe.

Ludovic Mrazec (1867 - 1944)

Primul director al I.G.R.

I.G.R. - Institul Geologic al României (1906 - 1996)

Ludovic Mrazek a fost un om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, care s-a născut la data de 17 iulie 1867, la Craiova, într-o familie de etnie ceho-austriacă, și a decedat la data de 9 iunie 1944, la București. Ludovic Mrazek este personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul secolului al XX-lea. El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului. De numele său este legată și înființarea "Institului Geologic al României”. A făcut școala primară și liceul la Colegiul Național Carol I din Craiova. La sfatul tatălui său se înscrie la Facultatea de Farmacie din București unde îl va avea ca profesor pe Victor Babeș. În anul 1889 își ia licența în farmacie și interesul îi va fi atras de domeniul cercetărilor în aer liber și se va specializa în mineralogie. În acest sens, pleacă la Geneva unde îl întâlnește pe profesorul L. Duparc care-l inițiază în metodele teoretice și practice în studiul pământului. Ludovic Mrazek îmbină în mod creator mineralogia cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor la Universitatea din București deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al Catedrei de Mineralogie. În anul 1901 este ales membru corespondent al Academiei Române, și din 1905 membru titular. A înființat "Institutul Geologic al României" al cărui director a fost din 1906 și până în 1928. În anul 1907 este ales președinte al Congresului Internațional al Petrolului. Ludovic Mrazek a influențat puternic întreaga activitate geologică în domeniul petrolier. Sub conducerea sa, în anul 1920 a fost elaborată prima hartă geologică a României. În anul 1927, prof. Mrazek a deținut funcția de ministru al Comerțului și Industriilor. În aprilie 1930, este ales ca primul Președinte al Societății Geologice a României. În perioada 1932-1935, prof. Ludovic Mrazek a fost președinte al Academiei Române. Este autorul a peste 100 de lucrări științifice, susținând de asemenea conferințe în numeroase domenii: minele de aur din România, clasificarea flisului românesc, depozitele de sulf din România, originea lacurilor sărate, originea loessului, exploatările miniere din România etc.

Institutul Geologic al României (I.G.R.) a fost fondat în anul 1906 prin Decretul semnat la 19 iunie de către Regele Carol I al României. De la înființare, din 1906, și până în 1928, directorul institutului a fost Ludovic Mrazek (1867-1944), mineralog, și petrograf, primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat pe rând în subordinea mai multor ministere pentru ca în anul 1950 să fie desființat, iar clădirile, laboratoarele, colecțiile și studiile sale fiind împărțite între Comitetul Geologic Român și Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice. George Macovei (1880-1968), geolog, profesor la Institutul Politehnic București, membru al Academiei Române a fost directorul Institutului Geologic din anul 1939 și după 1950, președinte al Comitetului Geologic. În anul 1960 institutul s-a reînființat ca unitate bugetară aparte în cadrul Comitetului Geologic de Cercetare și Exploatare a Bogățiilor Subsolului și Solului, cu scopul efectuării de cercetări științifice în domeniul geologiei și al editării hărților geologice oficiale de toate categoriile, până în anul 1966, când a trecut în subordinea Comitetului de Stat al Geologiei. În 1974, prin fuzionarea I.G.R. cu Institutul de Geofizică Aplicata se înființează Institutul de Geologie și Geofizică. Din trunchiul acestuia, prin reorganizarea cercetării din domeniu, s-a desprins, în anul 1977, Departamentul de Seismologie, care va deveni în 1994 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În anul 1994 s-a desprins Departamentul de Geologie Marină, care prin H.G. 1316/1994 a devenit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină-GEOECOMAR-București. Prin H.G. nr. 1302 din 1996, institutul își va recapătă numele inițial, devenind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R., în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. În structura organizatorică a institutului se află și Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe Șoseaua Kiseleff, nr.2, construită după planurile renumitului arhitect Victor Ștefănescu în stil neobrâncovenesc.

Placheta - Serviciul muzicilor militare - 185 de ani

Serviciul Muzicilor Militare, denumire actuală Inspectoratul Muzicilor Militare, este o structură de specialitate în cadrul Ministerului Apărării Naționale, cu sediul central în București, bulevardul Iuluiu Maniu, nr.13. Prima fanfară militară a fost înființată la Iași, la 1 iulie 1831, în cadrul "Strajei Pamântești". În anul 1864, în cadrul administrației centrale a Ministerului de Război, a luat ființă o secție specială ce avea în subordine toate fanfarele militare. Secția a stat la baza constituirii ulterioare a Inspectoratului Muzicilor Militare. În anul 1867, în cadrul Ministerului de Război se instituie funcția de "inspector general al muzicilor militare", funcție în care este numit căpitanul Eduard Hubsch.

În cei aproape 30 de ani cât Hübsch a fost inspector al muzicilor militare au fost elaborate regulamentele speciale destinate formațiilor de fanfară și s-a asigurat muzicilor militare un nou statut în cadrul oștirii. În perioada de după războiul de independență s-a hotărât ca la fiecare regiment de dorobanți să se constituie câte o muzică militară sub denumirea de "fanfară". Începând cu 26 mai 1895, la conducerea muzicilor militare, în funcția de inspector, este numit Iosif Ivanovici, autorul celebrului vals “Valurile Dunării”. Ivanovici a înzestrat muzicile militare cu instrumente noi, a introdus un repertoriu valoros și divers, sprijinind în același timp activitatea de pregătire a viitorilor instrumentiști militari. La 10 octombrie 1936 a fost înființată "Școala elevilor muzicanți militari", instituție menită să asigure pregătirea și formarea personalului muzicilor militare. În paralel cu perfecționarea organizatorică și în plan profesional a muzicilor militare, la 15 iunie 1954 a luat ființă Muzica Reprezentativă a Armatei, formație de referință în viața culturală a armatei și a țării. Condusă de doi ofițeri-dirijori și având în compunere 70 de subofițeri-instrumentiști, formația poate interpreta creații ce acoperă genuri muzicale diverse, cum sunt: marșuri, suite, concerte, uverturi, simfonii, opere, jazz, muzică ușoară și folclor muzical național. Deasupra am postat steagul de identificare al acestei structuri militare.

Cupa tineretului de la sate - 1969 - oină

Uniunea Tineretului Comunist

Comitetul Central - locul II - ediția a II-a

Uniunea Tineretului Comunist (cunoscută și prin acronim U.T.C.) a fost organizația de tineret şi rezerva de militanţi a Partidului Comunist Român. Sus am aplicat stema Uniunii Tineretului Comunist din România. În timpul Republicii Populare Române, organizaţia s-a numit Uniunea Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.) Ea a fost întemeiată în anul 1922. În anul 1967 număra 2250000 de membri, adică 11,78% din populația României.

Mai sus admiri steagul şi carnetul de membru U.T.C..

Oina (sau hoina) este un joc sportiv tradițional românesc practicat continuu cel puțin din secolul al XIV-lea conform cronicilor și hrisoavelor timpului, fiind menționat prima dată documentar la anul 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Oina este un joc sportiv practicat în aer liber, pe un teren dreptunghiular, preferabil acoperit cu iarbă, între două echipe de câte 11 jucători. Jocul solicită calități sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mișcările de autoapărare față de loviturile mingii, precizie în aruncarea și lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Sus am postat logo-ul Federaţiei Române de Oină şi o carte poştală cu jocul de oină, din perioada comunistă a României.

____________ooOoo____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII