Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de
cultură și arhitectură, vederi generale, din vremuri diferite,
din localitatea franceză PAZIOLS, departamentul AUDE,
regiunea LANGUEDOC - ROUSSILON.
Grupul școlar
Moara
Str.Estagel
Str.Mare
Primăria
Piața publică
Pod peste râul Verdouble
Crama
Restaurantul Michelin
Biserica
Vederi generale
Arhitectură locală
***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
O PASTILĂ DE UMOR
UN DIALOG EPIGRAMATIC
__________xxx__________
O MEDALIE,
CÂTEVA PLACHETE ȘI INSIGNE
DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte
variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent
metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin
imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille)
şi spanioli (edala).
Federația română de atletism 41 - 1982
Jocurile balcanice seniori - București - 1982
Federatia Romana de Atletism (F.R.A.) patroneaza toate
sectiile de atletism ale cluburilor si asociatiilor sportive din Romania,
desfasurandu-si activitatea in conformitate cu Statutul si Regulamentele
proprii. F.R.A.are la bază principiile fundamentale ale atletismului si
ale sportului in general, considerand ca sunt esentiale fair-play-ul si
respectarea regulilor competitionale de catre toti cei implicati in
activitatile atletice. Printre valorile promovate de
Federatia Romana de Atletism se numara respectul fata de ceilalti competitori,
onestitatea, spiritul de echipa. Astfel, sunt incurajate: cooperarea,
responsabilitatea, sportivitatea, increderea, implicarea etc. Mai mult, F.R.A.
considera ca atletii si antrenorii trebuie sa integreze valorile etice ale
sportului atat in competii, cat si in antrenamentele zilnice. Sus am postat
logo-ul F.R.A. şi o aripă a clădirii F.R.A. din Bucureşti.
Atletismul apare in Romania la sfarsitul
secolului al XIX-lea, la initiativa studentilor care studiau in tarile occidentale.
In timpul vacantelor, acestia promovau atletismul organizând competitii de
alergari, sarituri si aruncări. Primul concurs organizat de atletism are loc
in 1882 la Bucuresti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava
si Matei Basarab. Treptat, creste interesul pentru activitatea sportiva, in
general, si atletism, in particular. Se organizeaza curse care atrag un numar
mare de concurenti, se contureaza o literatura de specialitate si sunt
organizate competitii pe criterii de varsta. Mai mult, cu prilejul serbarilor
scolare sunt introduse intreceri la alergari si sarituri la mai multe licee din
diverse orase. In 1912, se infiinteaza Comisia de atletism,
alergari pe jos si concursuri, parte din Federatia Romana a Societatilor Sportive.
Acea comisie este de fapt precursoarea Federatiei Romane de Atletism (F.R.A.),
a 19-a federatie pe lista mondiala, care in 1923 se afiliaza la Federația
internațională de atletism amator (I.A.A.F.). Primele Campionate Nationale
ale Romaniei sunt organizate in 1914, la 16 probe, si se adreseaza
doar barbatilor. Un an mai tarziu, in 1915, se inaugureaza la Bucuresti primul
teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul
Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competitii,
iar trei ani mai tarziu vor fi organizate primele Campionate Nationale
feminine, precum si primele Campionate pentru juniori. In 1928, la
Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegatie a Romaniei formata din 10 atleti
si 2 atlete participa pentru prima data la o astfel de competitie, iar in
acelasi an debuteaza Campionatele Universitare din România. In anul 1930,
la Atena, atletii romani se claseaza pe locul al doilea, la prima editie
oficiala a Jocurilor Balcanice, iar in 1934, la editia inaugurala a
Campionatelor Europene, participa 4 atleti romani. In 1937, F.R.A.
organizeaza, pentru prima data in Romania, Jocurile Balcanice, iar
in 1948 debuteaza seria Campionatelor Internationale ale Romaniei,
nelipsite din Calendarele Anuale ale F.R.A.. Incepand cu anul 1952,
atletii romani participa cu regularitate la toate marile competitii mondiale si
europene si scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului
romanesc.
Placheta - Athenee Palace - fondat 1914
Athénée
Palace Hilton, denumire
veche Athenee Palace, este un hotel
din București, afiliat rețelei Hilton Hotels & Resorts. Hotelul este
situat în centrul capitalei, pe strada Episcopiei, nr. 1-3, în imediata
apropiere a Ateneului Român, Palatului Regal și a Pieței Revoluției. A fost relansat în anul 1996, are 272 de camere,
un restaurant cu specific italian, o cafenea și un bar englezesc, centru de
afaceri, săli de conferință, centru de fitness și zonă de shopping. A fost
renovat înainte de anul 2005, pentru suma de 42 milioane dolari. Acționarul
principal este Ana Hotels, companie deținută de omul de afaceri George Copos cu
peste 90% și SC Tehnofrig Palace SA, SIF Oltenia și Tempus Invest SRL cu circa
10%. Cifra de afaceri a hotelului în anul 2004 a fost de 22 milioane
dolari.
Placheta - Expoziția filatelică jubiliară
CCA București 25-31 X 81 XXV
(Casa centrală a armatei) 1956 - 1981
Cercul filatelic - un sfert de veac de activitate
Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie
1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour.
Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe
stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este
formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor
poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns
în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru
Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de
tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite
sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la
organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o
activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi,
timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre
simbolurile noastre naţionale.
Insigna - A.I.S.M. 1889 - 1994
(Academia de înalte studii militare)
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” este
continuatoarea școlii de stat major fondate în anul 1889, de către generalul
Ștefan Fălcoianu cu denumirea inițială Școala Superioară de
Resbel. În anii 1889-1897, Școala Superioară de Război a funcționat în
clădirea din strada Știrbei Vodă, unde își are acum sediul Direcția națională
anticorupție. În toamna anului 1897, Școala Superioară de
Război s-a mutat în clădirea din actualul bulevard Nicolae Bălcescu
(vis-a-vis de Sala Dalles), unde a funcționat împreună cu Marele Stat Major,
până în anul 1914, și de sine stătătoare până în decembrie 1939, când s-a mutat
în actuala clădire, ale cărei lucrări de construcție au început în data de 16
august 1937, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, constructor fiind
antrepriza "Inginer Emil Prager". În 29 august 1948, prin Decretul
nr. 1803 al Prezidiului M.A.N., Școala Superioară de Război a fost
desființată, cu motivarea lui Emil Bodnăraș, ministrul Apărării Naționale,
că este o "instituție învechită și depășită de mersul evenimentelor",
iar în locul ei, pentru pregătirea superioară și politică a cadrelor armatei
s-a înființat Academia Militară. În 14 septembrie 1949, prin Decretul
nr. 371 al Prezidiului M.A.N., după modelul Academiilor militare sovietice,
s-au înființat patru academii militare distincte: Academia
Militară (de comandă și stat major), Academia Militară Politică,
Academia Tehnică Militară și Academia Spatelui Armatei, ca instituții de
învățământ superior distincte, cu structuri organizatorice separate. Această
situație nu a durat mult. În 12 septembrie 1953, în baza Decretului nr.
368 al Prezidiului M.A.N. s-a desființat Academia Spatelui Armatei, care s-a
contopit cu Academia Militară. În 19 august 1957, prin Decretul nr. 400 al
Prezidiului M.A.N., a fost desființată și Academia Militară Politică, care s-a
contopit cu Academia Militară sub noua titulatură de Academia Militară
Generală (A.M.G.). În 13 iunie 1959, prin Decretul nr. 214 al Prezidiului
M.A.N., Academia Militară Tehnică s-a contopit cu Academia Militară Generală,
care astfel a devenit o instituție complexă, subordonata nemijlocit ministrului
Forțelor Armate, cu cinci facultăți: Facultatea de arme întrunite și tancuri;
Facultatea de arme (artilerie terestră, artilerie a.a., chimie, geniu,
transmisiuni, aviație); Facultatea militară politică; Facultatea tehnică
militară și Facultatea de servicii. În anul 1976, prin Hotărâre a
Consiliului Apărării, s-a reînființat Facultatea Politică Militară, ce
avea ca obiectiv pregătirea specialiștilor-ofițeri cu studii militare
superioare în domeniul activității educative din unități, mari unități și
comandamente. În 17 mai 1990, pin Hotărârea Guvernului României nr. 550
activitatea de învățământ din Academia Militară a fost reorganizată,
precizându-se că aceasta "este o instituție de învățământ superior
subordonată ministrului Apărării Naționale și pregătește ofițerii-studenți
pentru a deveni comandanți și ofițeri în statele-majore (...)". Prin
aceeași hotărâre, s-a reînființat Academia Tehnică Militară, ca instituție
separată de Academia Militară. În 23 aprilie 1991, prin Hotărârea
Guvernului României nr. 305, Academia Militară a primit o nouă
denumire: Academia de Înalte Studii Militare. În data de 28 august
2003, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1027, denumirea Academiei de
Înalte Studii Militare a fost schimbată în Universitatea Națională de
Apărare, pentru ca în data de 25 august 2005, prin Hotărârea de Guvern nr. 969
Universitatea Națională de Apărare să primească denumirea de Universitatea
Națională de Apărare „Carol I". Sus am postat logo-ul și o fotografie
cu sediul central al Universității naționale de apărare "Carol I".
Insigna - Academia Tehnică Militară
Semicentenar 1949 - 1999
Academia Tehnică Militară a fost formată prin Decretul nr. 371 din
14 septembrie 1949, alături de Academia Militară, Academia Militaro-Politică și
Academia Spatelui Armatei, prin reorganizarea Școlii de Război, o
instituție de învățământ militar superior înființată de Regele Carol al II-lea
în anul 1937. În Decretul 371 scria că Academia Tehnică Militară are ca
scop să formeze ofițeri ingineri cu o pregătire corespunzătoare specificului
tehnic al diferitelor arme, necesar pentru încadrarea comandamentelor,
unităților, formațiunilor și instituțiilor militare de
specialitate. Ulterior, Academia Tehnică Militară a fost comasată cu
Academia Militară. În 17 mai 1990, prin Hotărârea de Guvern nr. 550 s-a procedat
la reorganizarea Academiei Militare și reînființarea Academiei Tehnice Militare
ca instituție de învățământ superior politehnic militar, cu sediul în
municipiul București, bulevardul George Coșbuc, numerele 39-49, subordonată
Ministerului Apărării Naționale. Sus am postat logo-ul și o fotografie cu
sediul central a Academiei tehnice militare.
Municipiul București este
capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai
populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația
de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al
zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă,
Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii
prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru
milioane. Prima mențiune a localității apare în anul
1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă
schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și
mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și
elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are
același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase
sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală
ale orașului precum și alte fotografii reprezentând monumente de cultură și arhitectură din vremuri diferite, din municipiul București, dar și o veche trimitere poștală ilustrată.
Casa Monteoru
Casa Lahovary
Biserica Crețulescu
Piața Senatului
Biserica grecească
Palatul Cotroceni
Academia de Comerț și Cafe High Life
Arsenalul
Cercul militar
Foișorul de foc
Hipodromul
Hotelul Ambasador
Calea Victoriei cu Hotelul Continental
Hotelul Lido
Liceul Lazăr
Mitropolia
Moscheea și Lacul din Parcul Carol
Muzeul militar
Muzeul zoologic
Palatul Camerei de Comerț
Palatul Cantacuzino
Palatul Dunărea
Palatul funcționarilor publici
Palatul Justiției
Palatul Poștelor
Palatul episcopal catolic
Palatul Victoria (Guvernul)
Piața Sf.Gheorghe
Piața Teatrului
Str.Lipscani
Str.Stavropoleus
Universitatea
Vechiul Teatru național
Hipodromul Floreasca
Gara de nord
Magazinul Unirea
Trimitere poștală
__________ooOoo__________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Daniel O'Connell a
fost un lider politic irlandez, care s-a născut la data de 6 august 1775 și a
decedat la data de 15 mai 1847. Mai este denumit "Liberatorul" sau "Emancipatorul".
DIN INTELIGENȚA
ȘI SPIRITUALITATEA
POPOARELOR LUMII
PROVERBE FILIPINEZE
- Iarba rea nu piere uşor.
- O conştiinţă curată valoreză mai mult decât orice sumă de bani.
- Să eviţi pericolul nu înseamnă laşitate. Curajul fără prudenţă e o prostie.
Câteva ornamente decorative periferice
de pe bilete spaniole de loterie
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 03.08.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu