Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D'ALE POLITICENILOR NOȘTRI

SAU

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

MARCO BELA – U.D.M.R.:

"Nu vrem să facem parte dintr-o minoritate

cu o aparentă majoritate."

AURA VASILE – P.S.D.:

"Oprea este un cuc şi

conduce un partid de cuci."

EMIL BOC – P.D.L.:

"Este exact ca la medic:

când ai o boală trebuie să intervii cu un medicament

care, de cele mai multe ori, nu are un gust bun,

dar îţi asigură sănătatea pe termen mediu și lung."

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

de Petru Ioan Gârda - Cluj

COLINDE, COLINDE...

La edili în curte,-n tindă,
Când Hristos se naște-n staul,
Toți copiii nu colindă
Cât colindă D.N.A.-ul!

MUSAFIRII

Mănâncă din piftia mea
Ce tremură, divină,
Și tremur și eu lângă ea
...Că mi-o termină!

__________xxx__________

O MEDALIE
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL HARGHITA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Lacul Roșu

Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de Lacul Ghilcoș) este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 kilometri de orașul Gheorghieni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: perimetru - 2830 metri, aria - 114676 metri pătrați și volumul apei – 587503 metri cubi. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin. Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă Mördersee ("Lacul ucigaș"); în maghiară, gyilkos = ucigaș, deoarece, potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un sat, omorându-i locuitorii si animalele. Apa adunată a avut culoarea roșie din cauza sângelui, încât numele lacului a devenit atât Lacul Rosu, cât și Lacul Ucigaș. În anul 1864 apare denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial Lacul Roșu. În jurul lacului, într-un peisaj de vis, s-au construit vile, hoteluri, pensiuni, restaurante, terase și alte locuri de garement, astfel că regiunea a devenit o stațiune foarte căutată și apreciată de turisti.

Cupa labdarugo "Roseal" - apr.1995

Szekelyudvarhely 1990 - 1994 (Odorheiul Secuiesc)

Odorheiu Secuiesc este un municipiu din județul Hargita, Transilvania.În 2011 avea o populație de 34257 de locuitori. Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare. Într-un document din anul 1301 este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord, alături de o așezare românească cu numele Villa Olachalis. Deasupra am postat stema municipiului și o fotografie a clădirii Primăriei locale.

Insignă - Liceul "Dr. Petru Groza"

Odorheiul Secuiesc - Szekelyudvarhely

375 de ani 1593 - 1968

Prima școală din Odorheiul Secuiesc a fost înființată de către iezuitul Gergely Vásárhelyi, care a ajuns la Odohei prin 1593 – era o școală cu clase primare și clase de gramatică. Din cauza tensiunilor sociale și politice ale anilor următori, iezuiții s-au retras din oraș iar școala a fost închisă. Pe la anul 1660, după un alt val de tensiuni sociale și interconfesionale, s-a construit o nouă școală, lângă clădirile Parohiei Sfântul Nicolae, unde a funționat vreme de 200 de ani un gimnaziu cu 8 clase și cu internat. Acesta, însă, a devenit cu vremea insuficient pentru nevoile educaționale ale orașului. Drept pentru care, la sfârșitul secolului 19, a început construcția unei noi școli, pe baza donațiilor oferite de satele din jurul orașului. Câțiva ani mai târziu, Statusul Romano-Catolic a inițiat un concurs de proiecte privind construcția noii școli, care a fost câștigat de arhitectul Sándor Pápai. Acesta a ridicat clădirea de astăzi, pe 4 nivele, în stil eclectic secesionist, alături de către constructorii János Spáda și Király József . Clădirea a fost finisată și inaugurată în anul 1910. Astăzi este monument istoric. Ca fapt divers, fațada a fost acoperită cu faianță smălțuită, realizată la Şcoala Profesionala de Prelucrare a Pietrei şi Lutului din Odorheiul Secuiesc. În trecut denumit “Gimnaziul Principal Romano-Catolic”, liceul a purtat în perioada comunistă numele “Dr. Petru Groza”, iar azi poartă numele scriitorului maghiar Tamási Áron, care a studiat aici chiar de la înființarea Liceului, în 1910.

Petru Groza (1884 – 1958) a fost un avocat și om politic român interbelic și de după cel de-al doilea război mondial, prim-ministru în primele guverne comuniste al României, între anii 1945 – 1952. A fost președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție asimilată celei de șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958. La 6 martie 1945 a fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deși Groza a mimat apartenența la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani și englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat - fapt unic în istoria regalității în România - regele a intrat în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional. Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat peste primele procese politice din România, peste fraudarea alegerilor din anul 1946 și peste lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 31 decembrie 1947, împreună cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, Republica Populară Română.

Liceul pedagogic Odorheiul Secuiesc - Szekelyudvarhely

300 de ani 1679 - 1979

Clădirea Mária Valéria constituie parte integrantă a profilului Pieţei Márton Áron de 120 de ani. Preotul Zayzon Ferenc propunea, la o Adunare generală locală, ideea construirii unei grădiniţe. Iniţiativa a fost sprijinită, înfiinţându-se o comisie cu scopul executării lucrărilor prealabile. În 1875, au cerut şi au şi primit aprobarea împăratului austro-ungar Francisc Iosif I ca grădiniţa să primească numele prinţesei (arhiducesei) Marie Valerie de Austria. Grădiniţa de copii, situată între Gimnaziul catolic de băieţi de odinioară (astăzi internat) şi Colegiul reformat, a fost finalizată în 1896. De-a lungul timpului, clădirea a funcţionat ca grădiniţă, şcoală generală, câţiva ani a găzduit şi Liceul Teoretic „Marin Preda”, dar cel mai lung timp a fost grădiniţa şi şcoala practicantă a şcolii normale. Până la începutul anilor 2000, structura clădirii s-a dărăpănat mult, aşa încât cu sprijin financiar local, judeţean şi guvernamental a fost reamenajată şi renovată total între anii 2007–2011. Din toamna anului 2011, aici funcţionează Liceul Pedagogic „Benedek Elek” (fosta Şcoală normală de fete). Complexul de clădiri, unde şcoala pedagogică a funcţionat mai bine de optzeci de ani, a redevenit proprietatea bisericii reformate. Statuia lui Elek Benedek, al cărui nume îl poartă Liceul Pedagogic, se află în piaţeta din faţa clădirii colegiului.

Elek Benedek (1859 – 1929) a fost un scriitor și jurnalist, supranumit „marele povestitor” maghiar. A fost unul dintre creatorii literaturii maghiare pentru copii.

Insignă - Harghita

Insignă - Harghita 1970

Nu am niciun fel de informații despre cele două insigne postate mai sus, deși pot deduce că una ar fi din domeniul cultural și una din domeniul turistic. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu vreo informație în acest sens, i-aș fi sincer recunoscător.

Miercurea Ciuc (în limba maghiară Csíkszereda, în limba germană Szeklerburg) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al judeșului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost Sereda Cicului, după care numele a fost tradus în forma actuală. Săpăturile arheologice au scos la iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I. Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de către regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite porții otomane. Sus am postat drapelul și stema actuală a municipiului Miercurea Ciuc iar mai jos pozele unor monumente de cultură și arhitectură dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest oraș.

Catedrala ortodoxă

Biserica romano catolică

Muzeul secuiesc al Ciucului

Clădirea consulatului Ungariei

Palatul de justiție

Palatul administrativ

Teatrul

Trimiteri poștale ilustrate

Județul Harghita este situat în partea de est a provinciei istorice Transilvania, România și are reședința în municipiul Miercurea Ciuc. Județul se întinde pe suprafața de 6639 kilometri pătrați și are o populație de aproximativ 305000 de locuitori, din care aproximativ 85% sunt de naționalitate maghiară. Ca subunități administrativ teritoariale este compus din 4 municipii - Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni și Toplița, 5 orașe - Borsec, Bălan, Vlăhița, Băile Tușnad și Cristuru Secuiesc precum și 58 de comune. Deasupra am postat stema actuală și harta județului Harghita, iar mai jos câteva locuri de vizitat în acest județ dar și unele trimiteri poștale ilustrate.